Vorbind
despre istoria presei, Pierre Albert afirma fara echivoc: “obiectul
istoriei presei este greu de delimitat!” Aceasta spune el “ pentru ca
aidoma altor ramuri ale istoriei generale, istoria presei nu se poate
construi si nici nu se poate intelege fara o constanta in revenire la
evolutia societatii in ansamblu. Intr-adever, presa este domeniul care
reflecta cel mai fidel starea politico-economica a vremii, organizarea
sociala, cultura si modul de a fi al unui popor.
Cercetarea
presei si a arhivelor nationale a condus la o mai buna cunoastere a
activitatii publicistice desfasurate de unele personalitati marcante ale
culturii noastre romanesti. Mihail Kogalniceanu este, dupa parerea mea,
cel mai ilustrativ in acest domeniu. C.A.Rosetti il considera "cel mai
de capetenie publicist al Romaniei". M. Kogalniceanu a menajat
interesele politice si opiniile politice si le-a sustinut nu numai la
tribuna parlamentului ci si pe calea scrisului, in presa. In 1840,
urmand pilda lui Gh. Asachi, Kogalniceanu intemeiaza la Iasi o
institutie tipografica si publica rand pe rand revista "Dacia literara"
(1840), revista de istorie "Arhiva romaneasca" (1841-1845), revista de
cultura generala "Propasirea" (1844), "Foaie de invataturi
folositoare"(1844). Personalitate fascinanta a epocii moderne, Mihail Kogalniceanu este unul din cei mai importanti reprezentanti ai generatiei pasoptiste contribuind activ in lupta pentru
Unirea Principatelor Romanesti. In august 1855 prezinta domnitorului
Grigore Alexandru Ghica un proiect de program pentru ziarul ce avea sa
poarte numele "Unirea". Cu toata prudenta pusa
in alcatuirea programului, ziarul nu a putut aparea cu titlul dorit.
Autocratia reactionara si antiunionista inlocuieste titlul prpus cu
acela de "Steaua Dunarii". Gazeta a jucat un
mare rol in pregatirea unirii celor doua principate si a servit in
general la promovarea ideilor de pregres si democratie.
Aparut la 1 octombrie 1855, sub redacţia lui M. Kogalniceanu, V. Malinescu, V. Alexandrescu-Urechia, I. M. Codrescu, N. Ionescu, a functionat pana la 5 noiembrie 1860, cu cateva intreruperi ale cenzurii, iar intre 1856 si 1858 a avut si o editie franceza «L’Etoile du Danube»
Din programul ziarului lui M. Kogalniceanu „Steaua Dunarii" reproducem cateva pasaje reprezentative:
„Acest jurnal este „Steaua Dunării Române"; prin urmare, politica sa nu poate să fie decît politica seculară a românilor, politică naţională care - spre onoarea publiciştilor noştri - se urmează şi se sprijină de întreaga presă românească,..., politică care se rezumă în aceste cuvinte: autonomia Principatelor, Unirea Principatelor". „Unitatea Principatelor, scrie Kogălniceanu, a fost visul de aur, ţelul isprăvilor a marilor bărbaţi ai României, a lui Iancu Huniad ca şi a lui Ştefan cel Mare, ca şi a lui Mihai Viteazul, a lui Vasile Vodă, ca şi a lui Matei Basarab. Unirea Principatelor a fost ţelul gîndurilor şi a celor mai străluciţi dintre domnii fanarioţi; şi cu toată apăsarea străină, totuşi legislatorii noştri din 1830 au înscris în articolul 425 al Legii Fundamentale de atunce (Regulamentul organic - notă) aceste cuvinte repetate din secol în secol pînă astăzi de toate inimile române: „Art. 425. Începutul, religia, obiceiurile şi asemănarea limbii lăcuitorilor acestor două Principate, precum şi trebuinţele a ambelor părţi, cuprind din însuşi descălecarea lor elementele nedespărţitei Uniri, care s-a împiedicat şi s-a întîrziat din întîmplătoarele împrejurări. Mîntuitoarele folosuri a rodului ce s-ar naşte din întrunirea acestor două ţări sunt netăgăduite! etc. etc.".„Unirea Principatelor, continuă eminentul bărbat al României, inclusiv al Moldovei, este dar dorinţa vie şi logică a marii majorităţi a românilor". „Românii, declară Kogălniceanu, au dovedit că sunt demni de libertate".
Pe buna dreptate, marele istoric roman, Nicolae Iorga, spune despre Mihail Kogalniceanu ca este un „genial barbat de stat" care „domina ca un urias istoria moderna a Romaniei", ca „ideile nationale, pe care s-a intemeiat Romania, sunt ideile lui M. Kogalniceanu de la 1840 pana la 1859".
Bibliografie (surse):
Dan Simionescu -"Prefata la Scriei alese", Editura de stat pentru literatura si arta;
N. Banescu - "Cum a fost primita aparitia foii Steaua Dunarii", 1908;
Al. Zub - "O publicatie necunoscuta: noua seria a ziarului Steaua Dunarii, initiata de M. Kogalniceanu"
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu