In 1918, pe 15 aprilie, bojdeuca lui Ion Creanga a fost declarată prima casă memorială din România. Bojdeuca este simplă, dar cochetă, elegantă și păstrează atmosfera acelor vremuri în care a locuit Ion Creangă.
Si daca vorbim despre Creanga, vorbim despre unul dintre cei mai mari povestitori romani. Intreaga lui opera este un omagiu adus satului si copilariei, este o monografie a satului moldovenesc de la munte, o imagine luminoasa a vietii acestuia, cu frumusetile si imprejurarie lui, a vietii oamenilor cu traditiile si obiceiurile lor. Creanga isi scrie "Amintirile" pornind in "cautarea timpului pierdut" si regasindu-l are sentimentul ca si-a redobandit bucuria, starea originara pentru ca la Creanga "Amintirile" sunt un refugiu in copilarie, un mod de rezistenta a omului matur in fata destinului care nu i-a fost mereu favorabil. Amintirile aduc in prin plan casa parinteasca, leaganul copilariei indepartate si portretele parintilor sai evocate cu duiosie:
Casa construita inainte de 1850 in Valea Plangerii, mahalaua Ticau, o ulicioara "plina de noroi cand sunt ploi mari si indelungate, zise si putrede, iar la seceta gemea colbul pe dansa" e una tipic taraneasca, modesta, cu cerdac, doua odaite si patru ferestre in forma de cruce. "Bojdeuca de casuta", cum o numeste insusi marele povestitor Ion Creanga, cu o vedere incantatoare spre dealurile Ciric si Sorogari, cu acoperisul lasat si batut in dranita adusa de la Neamt, cu prispa si cerdac, inconjurata de flori si arbori, pastreaza si astazi aceeasi fermecatoare ambianta intocmai ca-n vremurile de odinioara, constituind un loc de popas si meditatie, de intoarcere la propriul nostru inceput.
Exponatele originale din Bojdeuca sunt reprezentate de portretul in ulei real ce dateaza din 1889, pictat de V. Musnetanu, nisipernita, tocul si calimara cu care si-a scris opera, ceasul si tabachera, covoarele din lana vopsita in culori naturale, soba cu horn, masuta rotunda din lemn, linguri, vase de lut din sec XIX, toate sunt marturii ale traditiei populare si a modestiei taranului moldovean.
"Stau câteodată imi aduc aminte ce oameni mai erau în părțile noastre pe când începusem și eu, drăgăliță-Doamne, a mă ridica băiețaș la casa părinților mei, în satul Humulești..."
"Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel, la cuptiorul pe care ma ascundeam, când ne jucam noi, băieţii, de-a mijoarca, şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie!"In aceasta casa traditional romaneasca se intalnea cu prietenii sai: Mihai Eminescu si Veronica Micle
"Badie Mihai, (...) aceasta epistolie ti-o scriu in cerdacul unde de atatea ori am stat impreuna, unde mata, uitandu-te pe cerul plin cu minunatii, imi povesteai atatea lucruri frumoase... frumoase...".
Clădirea care adăpostește expoziția documentară referitoare la viața și opera lui Creangă, biblioteca, precum și amfiteatrul în aer liber au fost construite în perioada 1984-1989 și inaugurate la 11 iunie 1989, cu ocazia centenarului morții genialului povestitor.
- 2 ianuarie - ziua inmormantarii,
- 1 martie - ziua de nastere care se sarbatoreste cu manifestarea ce poarta de numele de "Martisoare la bojdeuca din Ticau",
- 14-15 aprilie zilele Bojdeucii - inaugurarea primului muzeu memorial literar din Romania,
- 31 decembrie - ziua mortii, "Colinde la Bojdeuca."
Obiective turistice: Iasi.com
Album Ion Creanga - Editura Junimea Iasi, 1979
Imagini:
Foto de Gianina Anghel
Articole asemanatoare: Mos Ion Roata si Unirea - fragmente de Ion Creanga
Minunata colectie de fotografii. Merci pt postare.
RăspundețiȘtergere