marți, 4 februarie 2014

82 de ani de la nasterea ligvistei Mioara Avram

Gramatica este o disciplina pe care cu totii o intalnim inca din primele ore petrecute pe bancile de la scoala, cand ni se dezvaluie treptat ca limba noastra, romaneasca, are anumite reguli pe care suntem obligati sa le cunoastem, fie ca am absolvit o scoala generala, un liceu sau o facultate. Suntem romani si vorbim aceeasi limba. Cu toate acestea, exista o realitate recunoscuta si foarte grava: multe greseli de pronuntare sau de scriere intalnim la tot pasul, de la omul din piata si pana la profesori, oameni politici, mass-media. Cauzele pot fi diferite: insuficienta atentie si exigenta a celor care predau regulile gramaticale ale limbii romane, insuficienta atentiei a celor care invata sau chiar dezinteresul de autoperfectionare. "Limba noastra e o comoara" pe care o lasam mostenire urmasilor nostri si trebuie sa cautam sa o lasam cat mai curata, frumoasa si adevarata.

Mioara Avram a fost „o personalitate proeminenta a lingvisticii romanesti, cu merite de netagaduit in domeniul romanisticii” (revista Limba romana din Bucuresti, 1992). 
S-a nascut la 4 februarie 1932, la Tulcea, in familia ofiterului Nicolae Grigorescu si a profesoarei de romana Mandita Grigorescu Caraman. A decedat, in urma unei chinuitoare maladii, la 11 iulie 2004, la Bucuresti, fiind inmormintata la cimitirul Ghencea.
Studiile liceale le face in orasul natal, la Tulcea, iar cele superioare la Universitatea Bucuresti, Facultatea de Filologie, specialitatea Limba şi literatura romana. In 1959 isi ia doctoratul prezentand teza Evolutia subordonarii circumstantiale cu elemente conjunctionale in limba romana.
Familia de savanţi lingvişti profesorii universitari
Mioara Avram şi Andrei Avram
Bucureşti, luna mai 2001.
A fost de la preparator si cercetator pina la cercetator principal si sefa a sectorului de gramatica, a tinut cursuri si prelegeri pentru profesorii din invatamintul liceal, a avut numeroase emisiuni de cultivare a limbii la radio si la televiziune. Cu dorinta de a explica, de a-l invata pe celalalt, Mioara Avram era un spirit didactic şi sistematic: toate scrierile sale concentreaza incredibil de multa informatie intr-un mod de prezentare simplu, clar, elegant. Era capabila de a sintetiza esentialul, intr-o forma academica dar si accesibila, fiecare din afirmatiile sale fiind bazata pe verificari, pe masurarea justetei si a relevantei lor.
Conform observatiei academicianului Marius Sala, „Mioara Avram a fost o mare admiratoare a Basarabiei”, astfel putem intelege de ce intr-un interviu acordat ziarului Tara din Chisinau, Mioara Avram a spus: „Dorinta mea cea mare este ca toti vorbitorii de limba romana din Republica Moldova sa constientizeze faptul ca sunt vorbitori de limba romana, adica sa nu mai fie influentati de aceasta denumire nepotrivita de «limba moldoveneasca». Limba romana este una si aceeasi pentru toti”.

Numele Mioarei Avram e cu siguranta cel mai cunoscut intre cele ale lingvistilor romani din zilele noastre: era o autoritate, o institutie, personificarea însasi a gramaticii, a lingvisticii; in dispute opinia sa devenea automat un argument irecuzabil. Despre biblioteca sa mentala fabuloasa circulau multe povestioare ilustrative [...]. Mioara Avram stia tot, citise tot, isi amintea tot: o mare putere de munca se unea cu o curiozitate tinereasca pentru cele mai diverse manifestari lingvistice [...]; era, în continuarea marilor lingvişti romani din generatiile anterioare – Puscariu, Densusianu, Iordan, Rosetti, Graur – un reper sigur, care elimina impostura si improvizatia” (Rodica Zafiu).

Autoare a 10 volume si a circa 200 de articole, studii, prefete, recenzii. Unele din cartile si articolele Mioarei Avram raman lucrari de referinta in lingvistica romana şi în romanistica. A colaborat cu mari lingvisti, precum Alexandru Graur și Laura Vasiliu, la lucrari fundamentale precum:
  1. Gramatica limbii române
  2. Formarea cuvintelor în limba română, 
  3. Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române
  4. Anglicismele în limba română actuală,

Ca unic autor a publicat o serie de alte lucrari, precum:
  1. Evoluția subordonării circumstanțiale cu elemente conjuncționale în limba română,
  2. Gramatica pentru toți, 
  3. Probleme ale exprimării corecte,
  4. Ortografie pentru toți. 30 de dificultăți, 
  5. Cuvintele limbii române: între corect și incorect, 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Facebook