355 de ani de la nasterea exploratorului Jacob Roggeveen

Jacob Roggeveen s-a nascut pe 1 februarie 1659, la Middelburg, capitala provinciei Zeelanda. A fost un explorator din Tarile de Jos, trimis sa descopere ipoteticul continent Terra Australis, dar care a descoperit, in schimb, accidental, Insula Pastelui si Samoa.

Tatal sau, Arend Roggeveen, era un matematician ce avea cunostinte de astronomie, geografie si teoria navigatiei.

Inca din 1669 inaintase Companiei Olandeze a Indiilor Orientale un memoriu in care cerea armarea a trei nave pentru a face descoperiri in Oceanul Pacific: continentului Terra Australis. Planul de explorare lui fusese acceptat dar a fost amanat din cauza unor divergente aparute intre Spania si Olanda. Inainte de poartea tatalui sau, Jacob Roggeveen, i-a promis acestuia ca va duce la indeplinire planul conceput de el. Inainte de calatorie, Jacob Roggeveen a fost notar în Middelburg, a fost consilier la Tribunalul din Batavia, a navigat pe marile Indiei si a scris De val van 's werelds afgod (Căderea idolului lumii), carte in patru parti, cu tente religioase, ce il sustinea pe preotul liberal Pontiaan van Hattem, prima parte a cartii a fost confiscata si arsa de consilul local din acea perioada.

La 21 august 1721 a plecat în expeditia sa, in serviciul Companiei Olandeze a Indiilor Occidentale, in scopul de a descoperi Terra Australis.
Sub comanda lui Jacob Roggeveen erau trei corabii: Arend, Thienhoven si Afrikaansche Galey.

Mariners and ships in Australian Waters

Jules Vernes in opera sa "Istoria marilor descoperiri", ne vorbeste despre Roggeveen ca si precursor al Capitanului Cook.  "Dupa ce ajunge la Rio de Janeiro, Roggeveen porneste in cautarea unei insulepe care o numeste Auke's Magdeland si care pesemne ca era Insula Fecioarei, Virginia lui Hawkins, din Arhipelagul Falkland, daca nu era cumva Georgia de Sud.(...) 

Dupa ce descoperi sau mai degraba zari, sub paralele Stramtorii Magellan, si la 80  de leghe de coasta Americii, o insula masurand de jur-imprejur "200 de leghe", pe care o numi Belgia Australa, Roggeveen trecu prin Stramtoarea Le Maire de unde curentii il dusera spre sud pana la 62°30' latitudine; apoi se indreapta spre coasta chiliana, arunca ancora in fata insulei Mocha, pe care o gasi parasita, si ajunse la Insula Fernandez...

Roggeveen  sosi la 6 aprilie 1722, in prima zi de Pasti, in fata unei insule careia ii dadu numele de Insula Pastelui.(...) Alungat de o furtuna puternica din locul de ancorare de pe coasta rasriteana a Insulei pastelui, Roggeveen porni spre vest nord-vest, traversara Marea Rea a lui Schouten si, dupa ce se departa cu 800 de lecghe de Insula Pastelui, zari o alta insula pe care o lua drept Insula Cainilor a lui Shouten si careia ii dadu numele de Carlshoff. 
Roggeveen descoperi inca o insula pe care o numi Aurora ...
Roggeveen continua sa navigheze spre vest , inspre a cincisprezecea si a saisprezecea paralela, si, curand se pomeni printre insulele pe jumatate inecate. Unii autori au identificat grupul de insule pomenit cu Insulele Printului de Galles, descoperite ultrior de Byron." 

De acolo, a mers la Batavia prin arhipelagul Tuamotu, Insulele Societatii si Samoa. Acolo a fost arestat pentru ca ei calcasera pe insulele apartinand Companiei Indiilor Orientale desi ei se aflau sub ordinele Companiei Indiilor Apusene. Dar compania a trebuit apoi sa-l elibereze si sa-i plateasca despagubiri lui si echipajului. In 1723, Roggeveen s-a intors în Tarile de Jos, iar la 31 ianuarie 1729 trece in nemurire.


Surse: "Istoria marilor descoperiri"-vol. I, cap. II, Ed. Stiintifica, Bucuresti 1963