Literatura patristica de la inceputuri pana la "Oranduiala slujbei Sfintilor Constantin si Elena"

Literatura patristica ortodoxa, literatura hagiografica dovedesc o literatura romaneasca de nivel european intr-o perioada cand cei ce ne contestau nici nu existau in Europa. Inca de la inceputul literaturii romane avem dovezi ce atesta prezenta crestinilor ortodocsi romani: 

"Patimirea Sfintilor Epictet si Astion" s-a pastrat in colectia "Acta Sanctorum" si face parte din literatura hagiografa. Ioan Cassian, nascut in anul 340 e.n. in Scytia Minor adica in Dobrogea., a calatorit mult la Betleem, in Egipt, si ceea ce a scris a avut o mare raspandire in Apusul Europei.

Scrieri ale Sfantului Niceta Remesianul, "Antologia de texte patristice" sau ale Sfantului Dionisie Exiguul au valoare literara nemuritoare, ele au contribuit la tezaurul literaturii patristice. Toate aceste lucrari pastrate in conditiile istorice atat de vitrege dovedesc ca viata spirituala din nordul si sudul Dunarii a fost foarte importanta pentru spatiul crestin rasaritean ortodox, ca doar migratiunea popoarelor barbare a intrerupt partial aceasta viata culturala, literara. 

Neagoe Basarab a dorit sa puna bazele unei culturi nationale in spirit renascentist. Cartea sa, "Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie", a fost redactata in limba slavona, cuprinde sfaturi cu caracter politic, militar dar este si un mod de a modela in spiritul moralei crestine.

Primele traduceri de texte religioase in limba romana care s-au pastrat sunt: "Condicele Voronetean", "Psaltirea Scheiana", "Psaltirea Voroneteana", "Psaltirea Hurmuzachi".

Primele tiparituri in limba romana sunt realizate de calugrul sarb Macarie, la Taroviste: "Liturighierul" (1508), "Octoich" (1510), "Evangheliar" (1512). 

Cartile tiparite de Diaconul Coresi, la Brasov au avut o mare circulatie si au pus bazele limbii romane literare vechi. Printre ele amintim cateva: "Catehismul" (1559), "Tetraevangheliarul" (1561), "Cazanie si Molitvelnic" (1564), "Psaltire" (1570), "Liturghier" (1570), "Psaltirea slavo-romana" (1577), "Pravila" (1570-1580).

Primul document laic in limba romana - "Scrisoarea boierului Neacsu catre Hans Benkner judele Brasovului" (1521), este unul din putinele documente pastrate.

In secolul al XVII-lea literatura religioasa ia o dezvoltare foarte insemnata. Numarul manuscriselor cat si al tipariturilor, ce cunoastem din acest timp, este foarte mare, in numar de 83 de tiparituri in tarile romane, majoritatea fiind literatura religioasa: "Cartea romaneasca de invatatura" a Mitropolitului Varlaam, "Psaltirea in versuri" (1673) a Mitropolitului Dosoftei, "Didahiile" -Mitropolitul Antim Ivireanul, "Noul Testament de la Balgrad" - Mitropolitul Simion Stefan, in Moldova apare cea dintai culegere de Vieti ale sfintilor, in 4 volume, datorita mitropolitului Dosoftei si tiparita la Iasi intre anii 1682-1686. "Biblia" aparuta in 1688 este un monument al limbii romane literare, “se pune in circulatie o limba literara, care reprezinta sinteza eforturilor tuturor scriitorilor ecleziastici romani de pana atunci si se deschide calea pe care se va dezvolta limba romana literara de mai tarziu”- N. Cartojan -”Istoria literaturii romane vechi”

In vremea lui Matei Basarab, in 1643, s-a infiintat la Manastirea Snagov una din cele mai mari tipografii fin tara. Cea mai mare inflorire culturala a cunoscut-o insa in vremea lui Constantin Brancoveanu - la sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului al-XVIII-lea - cand staret al Snagovului a fost Antim Ivireanu ( (1694-1705).

El a tiparit carti bisericesti in limbile romana, greaca, araba, slavona care au dus faima culturala de la Snagov in Grecia, Asia Mica si Egipt.
La 06 Februarie 1696 apare, in tipografia instalata la manastirea Snagov, prima tiparitura, intaia carte cu litere latine a epocii limbii romane moderne : "Oranduiala slujbei Sfintilor Constantin si Elena". Cartea, publicata sub ingrijirea lui Antim Ivireanul, era dedicata lui Constantin Brancoveanu.